Ancel Keys a fost un influent cercetător american în domeniul nutriției și al sănătății publice. El s-a născut pe 26 ianuarie 1904 și a decedat pe 20 noiembrie 2004. Ancel Keys a avut o carieră remarcabilă în care a desfășurat cercetări semnificative și a încercat să contribuie la dezvoltarea cunoștințelor despre nutriție, dietă și bolile cardiovasculare. Dar oare a reusit? Sau a facut mai mult rău decat bine?
- Studiul „Seven Countries Study”: Keys este cel mai bine cunoscut pentru studiul său „Seven Countries Study” (Studiul celor 7 țări), care a examinat relația dintre dieta, grăsimile din sânge și bolile cardiovasculare în șapte țări diferite. Acest studiu a fost unul dintre primele care a sugerat o legătură între consumul ridicat de grăsimi saturate și bolile de inimă.
Este adevărat că recomandările nutriționale și influența lui Ancel Keys asupra politicii alimentare au fost si sunt subiect de dezbatere și controversă. Unul dintre cele mai notabile aspecte de controversă este legat de recomandările sale de a limita consumul de grăsimi saturate și de a promova o dietă cu un conținut mai scăzut de grăsimi. Acest lucru a condus la popularizarea produselor alimentare cu conținut scăzut de grăsimi și la creșterea consumului de carbohidrați, în special zahăruri rafinate si pruduse superprocesate.
Această abordare a avut consecințe devastatoare prin creșterea consumului de carbohidrați din alimentatie, în special a zahărului și alimentelor procesate. Aceasta se leagă direct de creșterea ratelor de obezitate, bolilor cardiovasculare și diabet.
Este adevărat că cercetările lui Ancel Keys și promovarea ideii sale despre dietă și sănătate cardiovasculară au avut un impact semnificativ asupra politicii alimentare și a recomandărilor dietetice în Statele Unite și în alte țări. El a susținut ideea că un consum ridicat de grăsimi saturate ar putea fi asociat cu un risc crescut de boli de inimă și a promovat consumul de grăsimi nesaturate, în special din uleiul de măsline, în cadrul unei diete mediteraneene.
Acesta a influențat politica alimentară și a contribuit la popularizarea ideii că limitarea consumului de grăsimi saturate ar putea fi benefică pentru sănătatea cardiovasculară. Ca rezultat, au fost dezvoltate și comercializate produse alimentare cu conținut scăzut de grăsimi sau grăsimi saturate în cadrul unei abordări de sănătate a inimii. Multe dintre aceste produse au un continut foarte mare de zahar si grasimi trans care sunt intradevar foarte daunatoare. Unele iaurturi low fat cu fructe ajung la un continut de 30% de zahar. Cerealele de mic dejun cu care incep ziua copii au primul ingredient zaharul. Oamenii au ajuns sa consume uleiuri rafinate in loc de untura traditionala si miraculosul unt.
Studiul „Seven Countries Study” (Studiul celor 7 țări), condus de cercetătorul Ancel Keys în anii ’50 și ’60, a fost un studiu epidemiologic care a fost conceput pentru a cerceta legăturile dintre dieta, nivelurile de grăsime din sânge și bolile cardiovasculare. Acest studiu fara nici o baza stiintifica, a fost unul dintre primele care a sugerat dar nu a demonstrat o legătură între consumul ridicat de grăsimi saturate și bolile de inimă și a avut un impact semnificativ asupra recomandărilor dietetice ulterioare. Studiul a fost criticat pentru mai multe erori și limitări, dar totusi recomandarile OMS si la ora actuala se bazeaza pe acest studiu:
Alegerea Selectivă a Datelor: Una dintre cele mai mari critici aduse acestui studiu este că Ancel Keys a ales selectiv șapte țări din cele 22 inițiale pe baza datelor disponibile. Alegerea sa a fost criticată ca fiind subiectivă și a putut duce la o imagine distorsionată a relației dintre grăsimile din dietă și bolile cardiovasculare.
Parte din cercetarea lui Ancel Keys a inclus studierea dietei populației de pe insula Creta, care era cunoscută pentru un stil de viață sănătos și rate scăzute de boli cardiovasculare. Keys a efectuat studii în postul ortodox, perioada în care populația locală renunța la carne si produse de origine animala și consuma mai multe legume, fructe și produse vegetale.Este corect să menționăm că studiul original a implicat doar 21 de bărbați din Creta în prima etapă a cercetării lui Ancel Keys, în cadrul proiectului „Seven Countries Study”. Această alegere a eșantionului relativ mic a fost una dintre criticiile aduse studiului. Unele cercetări epidemiologice moderne folosesc eșantioane mai mari pentru a obține rezultate mai reprezentative și pentru a minimiza fluctuațiile.
Studiile lui Keys pe insula Creta au fost utilizate pentru a susține ideea că o dietă bazată pe plante, cu un conținut scăzut de grăsimi saturate și bogată în grăsimi mononesaturate (precum cele din uleiul de măsline), poate fi benefică pentru sănătatea cardiovasculară. Dar cretanii nu erau vegetarieni doar in posturile religioase.
Excluderea Grupurilor de Populație: Studiul a omis să ia în considerare grupurile de populație care nu corespundeau ipotezei sale. De exemplu, au fost excluse țările cu un consum ridicat de grăsimi care nu prezentau rate mari de boli de inimă.
Franța a fost, de asemenea, un exemplu notabil de țară care a fost adesea menționată în contextul studiului lui Ancel Keys și al cercetărilor privind dieta și sănătatea cardiovasculară. Interesant este faptul că, în ciuda consumului ridicat de grăsimi saturate în dieta franceză tradițională, Franța avea (și încă mai are) rate relativ scăzute ale bolilor cardiovasculare comparativ cu alte țări occidentale.
Această discrepanță a fost denumită „Paradoxul francez al inimii” și a stârnit interesul cercetătorilor. Un alt exemplu de astfel de grup populațional este cel al Inuiților din nordul Canadei și al altor popoare indigene ale Arcticii, care au tradițional o dietă bogată în grăsimi animale (cum ar fi carnea de pește și de focă) și grăsimi saturate, dar au avut rate scăzute de boli cardiovasculare înainte de a fi expuși la diete occidentale.
Un alt exemplu de astfel de grup populațional este cel al Inuiților din nordul Canadei și al altor popoare indigene ale Arcticii, care au tradițional o dietă bogată în grăsimi animale (cum ar fi carnea de pește și de focă) și grăsimi saturate, dar au avut rate scăzute de boli cardiovasculare înainte de a fi expuși la diete occidentale.
Faptul că a fost un studiu observațional: „Seven Countries Study” , ceea ce înseamnă că a observat asociații și corelații, dar nu a demonstrat cauzalitate. Nu a fost un studiu clinic randomizat și controlat, care ar putea furniza dovezi mai puternice privind legătura dintre dietă și sănătatea inimii.
Schimbarea dietei în timp: Studiul a examinat dietele și ratele bolilor cardiovasculare într-o anumită perioadă de timp, dar nu a luat în considerare schimbările din dietele populațiilor în decursul timpului. Acest aspect ar fi putut influența rezultatele.
Lipsa unor Variabile Importante: Studiul nu a luat în considerare toate variabilele care pot influența sănătatea inimii, cum ar fi consumul de zahăr, nivelurile de activitate fizică .
Cu toate acestea, este important să subliniem că nu toate grăsimile saturate sunt create egal și că contextul dietetic general este esențial. Înlocuirea grăsimilor saturate cu carbohidrați rafinați și zaharuri poate avea efecte foarte negative asupra sănătății. Rata obezitatii si numarul de boli cardiovasculare este in continua crestere.
Procesul de ateroscleroză, care implică formarea plăcilor de aterom în artere, este complex și implică mai mulți factori, inclusiv dieta și nivelurile de zahăr din sânge.
Unul dintre factorii care poate contribui la ateroscleroză este procesul de glicare, care apare atunci când zahărul din sânge (glucoza) se leagă de proteinele din organism pentru a forma molecule denumite produși de glicare avansată (AGEs). Acești AGEs pot contribui la deteriorarea peretelui arterial și la inflamație, procese care pot favoriza formarea plăcilor de aterom.
Consumul excesiv dar si moderat de zahăr poate duce la niveluri ridicate de glucoză în sânge și la o creștere a formării AGEs. Acesta este unul dintre motivele pentru care se recomandă eliminarea consumului de zahăr rafinat din dietă pentru a menține niveluri normale ale glicemiei și pentru a reduce potențialul de daune arteriale.
Este important să privim ateroscleroza în ansamblul său și să adoptăm o abordare globală pentru menținerea sănătății cardiovasculare, care să includă o dietă echilibrată, exerciții fizice regulate și gestionarea altor factori de risc. Consultarea cu un profesionist medical sau un terapeut nutritionist poate oferi o orientare adecvată în funcție de nevoile individuale.
Nivelul scăzut al colesterolului nu elimină riscul de boli cardiovasculare. Dar sunt consemnate tot mai multe cazuri de colesterol mare si 0% depuneri in artere.
Există o dezbatere în comunitatea științifică și medicală în ceea ce privește impactul exact al grăsimilor saturate asupra sănătății. Deși în trecut s-a considerat că grăsimile saturate sunt dăunătoare și asociate cu riscul crescut de afecțiuni cardiovasculare, cercetările recente au evidențiat aspecte mai complexe ale acestei probleme.
Un studiu important în domeniu este meta-analiza publicată în 2010 în revista American Journal of Clinical Nutrition. Această analiză a evaluat 21 de studii observaționale și a concluzionat că nu există suficiente dovezi pentru a susține o legătură clară între consumul de grăsimi saturate și riscul crescut de boli cardiovasculare.
De asemenea, mai multe studii ulterioare au analizat impactul diferitelor tipuri de grăsimi în dieta umană și au sugerat că nu toate grăsimile saturate sunt la fel. Unele grăsimi saturate, precum cele din uleiurile de nucă de cocos și de măsline, pot avea efecte neutre sau chiar benefice asupra sănătății. Cu toate acestea, este important să menționăm că aceste studii nu oferă concluzii definitive și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine impactul grăsimilor saturate asupra sănătății.
Carnea și grăsimile animale au fost parte a alimentației tradiționale a multor popoare de-a lungul istoriei. Carnea a fost o sursă importantă de hrană pentru oameni în multe culturi, furnizând proteine complete sanatoase, grăsimi și nutrienți esențiali pentru sănătate.
Limitarea anumitor produse de origine animala din alimentație duce la creșterea consumului de carbohidrați, în special de carbohidrați procesați sau zaharuri adăugate. De asemenea, poate fi mai dificil să atingeți senzația de sațietate când restricționați prea mult anumite alimente sau grupuri alimentare. Proteinele și grăsimile, de exemplu, pot ajuta la menținerea senzației de sațietate pentru o perioadă mai lungă de timp în comparație cu carbohidrații simpli sau zaharurile. Astfel, dacă eliminați complet grupele alimentare care furnizează proteine și grăsimi sănătoase, puteți avea tendința de a consuma mai multi carbohidrați pentru a vă simți satisfăcut ceea ce duce la cresterea in greutate, diabet si boli cardiovasculare.
Inca există o dezbatere în comunitatea științifică și medicală în ceea ce privește impactul exact al grăsimilor saturate asupra sănătății. Deși în trecut s-a considerat că grăsimile saturate sunt dăunătoare și asociate cu riscul crescut de afecțiuni cardiovasculare, cercetările recente au evidențiat aspecte mai complexe ale acestei probleme.
Un studiu important în domeniu este meta-analiza publicată în 2010 în revista American Journal of Clinical Nutrition. Această analiză a evaluat 21 de studii observaționale și a concluzionat că nu există suficiente dovezi pentru a susține o legătură clară între consumul de grăsimi saturate și riscul crescut de boli cardiovasculare.
De asemenea, mai multe studii ulterioare au analizat impactul diferitelor tipuri de grăsimi în dieta umană și au sugerat că nu toate grăsimile saturate sunt la fel. Unele grăsimi saturate, precum cele din uleiurile de nucă de cocos și de măsline, pot avea efecte neutre sau chiar benefice asupra sănătății. Cu toate acestea, este important să menționăm că aceste studii nu oferă concluzii definitive și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mai bine impactul grăsimilor saturate asupra sănătății.
Nu uitati ca produsele de origine animala au facut parte dintotdeauna din dieta traditionala a strabunilor nostrii si uleiurile vegetale rafinate au aparut mai tarziu si le foloseau doar in lampi de iluminat si ungerea masinilor industriale.
Nu v-ati intrebat de ce ni se recomanda sa limitam grasimile saturate din dieta si la ora actuala !
Daca vrei sa inveti mai multe despre o dieta echilibrata poti sa te inscrii la un program de mentorat de 90 de zile:
Daca vrei sa alii cum au ajuns uleiurile rafinate din lampile de iluminat direct in tigaile oamenilor poti sa citesti si articolul: