1. Deficiențele Nutriționale Severe
Micșorarea stomacului reduce capacitatea de a absorbi nutrienții esențiali, iar pe termen lung acest lucru poate duce la deficiențe de vitamine și minerale.
- Vitamina B12 și Fierul: Fără o absorbție adecvată a vitaminei B12 și a fierului, pacienții pot suferi de anemie, oboseală cronică și tulburări neurologice.
- Calciu și Vitamina D: Acestea sunt necesare pentru sănătatea oaselor, iar deficiența lor pe termen lung duce la osteopenie și osteoporoză.
- Vitamina A: O deficiență severă poate duce la orbire nocturnă și, în cazuri extreme, la pierderea parțială a vederii.
De reținut: Pacienții trebuie să fie conștienți că vor necesita suplimente de vitamine și minerale pentru tot restul vieții, iar uneori acestea nu sunt suficiente pentru a preveni complet deficiențele, acestea având o bio-disponibilitate variabila.
2. Problemele Osoase și Articulare
Deficiențele nutriționale cronice afectează oasele și articulațiile, ducând la osteoporoză și osteoartrită:
- Osteoporoza: Lipsa calciului și a vitaminei D duce la o pierdere accelerată a masei osoase, făcând oasele mai fragile și crescând riscul de fracturi.
- Osteoartrita: Articulațiile devin mai susceptibile la uzură și inflamație, ducând la dureri și mobilitate redusă.
Exemplu: Multe persoane care au suferit o operație de micșorare a stomacului constată, după câțiva ani, că au nevoie de intervenții suplimentare din cauza problemelor articulare, cum ar fi coxartroza sau durerile la nivelul umerilor.
3. Impactul asupra Sănătății Digestive și a Intestinului
Micșorarea stomacului are un efect major asupra sănătății digestive, deoarece modifică întreg procesul de digestie și asimilare a nutrienților, afectând în același timp microbiomul și funcția intestinului. Dr. Natasha Campbell-McBride explică că o digestie deficitară poate declanșa disbioză, inflamație cronică și o serie de alte probleme gastrointestinale.
A. Reducerea acidului gastric și digestia incompletă
- Acidul gastric insuficient: Un stomac micșorat produce mai puțin acid gastric, ceea ce afectează digestia proteinelor, activarea enzimelor digestive si producția de bilă . Acidul gastric este esențial pentru descompunerea alimentelor și pentru absorbția nutrienților. Când acidul gastric este insuficient, alimentele sunt doar parțial digerate înainte de a trece în intestinul subțire.
- Dezvoltarea disbiozei: Aciditatea scăzută favorizează proliferarea bacteriilor patogene și crește riscul de disbioză intestinală. Un microbiom dezechilibrat poate duce la simptome gastrointestinale, cum ar fi balonare, diaree sau constipație, și contribuie la inflamația cronică a mucoasei intestinale.
B. Sindromul de intestin permeabil și inflamația sistemică
- Mucoasa intestinală compromisă: Digestia incompletă a alimentelor duce la pătrunderea unor particule alimentare nedigerate în intestinul subțire, ceea ce poate irita și inflama mucoasa intestinală. Inflamația cronică a mucoasei contribuie la creșterea permeabilității intestinale, o afecțiune numită sindrom de intestin permeabil.
- Răspunsul imun exagerat: În cazul intestinului permeabil, toxinele, agenții patogeni și particulele de alimente nedigerate pătrund în sânge și declanșează un răspuns imun sistemic. Aceasta duce la inflamație cronică, care poate afecta întregul organism, inclusiv sistemul nervos, articulațiile și glanda tiroidă, contribuind la dezvoltarea bolilor autoimune.
C. Deficiențele enzimatice și malabsorbția
- Insuficiența enzimatică pancreatică: Digestia incompletă și tranzitul rapid al alimentelor prin stomac afectează semnalele hormonale care stimulează eliberarea enzimelor pancreatice și a bilei, necesare pentru descompunerea grăsimilor și a carbohidraților. Acest lucru duce la malabsorbția nutrienților și la acumularea de grăsimi și reziduuri nedigerate în intestin, ceea ce poate cauza sindromul de colon iritabil, balonare și diaree.
- Dezechilibrul bilei: Micșorarea stomacului poate afecta și secreția biliară, esențială pentru digestia grăsimilor. Când bila nu este eliberată corespunzător, grăsimile nu sunt absorbite eficient, ceea ce duce la deficiențe nutriționale și simptome digestive precum steatoreea (scaune grase și voluminoase).
D. Creșterea riscului de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire (SIBO)
- SIBO și fermentația excesivă: Din cauza acidității scăzute și a tranzitului intestinal mai rapid, bacteriile din intestinul gros pot coloniza intestinul subțire, o condiție cunoscută sub numele de SIBO. Aceasta duce la fermentarea excesivă a carbohidraților și la simptome de balonare, flatulență, dureri abdominale și diaree sau constipație.
- Legătura cu malnutriția și inflamația: SIBO contribuie la malabsorbția vitaminelor și a mineralelor și agravează inflamația intestinului, ceea ce poate duce la deteriorarea mucoasei intestinale și la sindromul de intestin permeabil.
E. Sindromul de malabsorbție și dezechilibrul microbiomului
- Dezvoltarea malabsorbției cronice: Micșorarea stomacului afectează absorbția nutrienților esențiali, iar acest lucru modifică microbiomul și capacitatea intestinului de a produce și de a absorbi vitaminele esențiale. De exemplu, bacteriile benefice din intestin produc anumite vitamine din complexul B, iar o floră dezechilibrată împiedică această sinteză.
- Influența asupra echilibrului microbiomului: Dr. Natasha Campbell-McBride subliniază importanța unui microbiom echilibrat pentru digestie și sănătatea sistemului imunitar. Malabsorbția și malnutriția cronică pot schimba flora intestinală, favorizând bacteriile patogene și reducând numărul bacteriilor benefice, care sunt esențiale pentru sănătatea intestinală și pentru răspunsul imun.
4. Risc Crescent de Infecții și Imunitate Slăbită
Un stomac micșorat produce mai puțin acid gastric, ceea ce poate crește riscul de infecții bacteriene și virale în tractul digestiv.
- Infecțiile cu Clostridium difficile și alte infecții intestinale sunt mai frecvente, iar acestea pot deveni dificil de tratat.
- Imunitatea Slăbită: Inflamația cronică și deficiențele nutriționale afectează sistemul imunitar, crescând susceptibilitatea la răceli, infecții și alte boli.
De reținut: Multe dintre aceste infecții pot necesita tratamente antibiotice frecvente, care la rândul lor afectează microbiomul și pot agrava inflamația.
5. Risc Crescent de Infecții și Imunitate Slăbită
Micșorarea stomacului nu doar că reduce aciditatea necesară pentru neutralizarea bacteriilor dăunătoare, dar și favorizează disbioza – un dezechilibru al microbiomului intestinal care poate slăbi sistemul imunitar.
- Rolul microbiomului în imunitate: Un microbiom sănătos și diversificat stimulează și întărește imunitatea intestinală, care reprezintă o primă linie de apărare împotriva infecțiilor. După o intervenție de micșorare a stomacului, însă, flora intestinală devine dezechilibrată, favorizând bacteriile patogene și afectând capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
- Risc crescut de infecții gastrointestinale: Disbioza determinată de aciditatea scăzută și digestia incompletă permite proliferarea bacteriilor dăunătoare, precum Clostridium difficile, care pot provoca infecții intestinale severe. Infecțiile repetate pot compromite și mai mult integritatea mucoasei intestinale și pot agrava sindromul de intestin permeabil.
- Imunitate slăbită și inflamație sistemică: Un microbiom dezechilibrat produce mai puține substanțe antiinflamatorii și compuși esențiali pentru imunitate. Aceasta duce la o stare de inflamație cronică în corp și crește susceptibilitatea la infecții recurente, nu doar în tractul digestiv, ci și în alte părți ale organismului.
6. Probleme Endocrine și Tiroidiene
Un microbiom sănătos este esențial pentru funcționarea optimă a sistemului endocrin, inclusiv a glandei tiroide. După o intervenție de micșorare a stomacului și cu prezența disbiozei, echilibrul hormonal poate fi profund perturbat.
- Influența microbiomului asupra tiroidei: Dr. Natasha Campbell-McBride subliniază că un microbiom dezechilibrat poate interfera cu absorbția iodului, a seleniului și a altor minerale esențiale pentru sănătatea tiroidiană. Disbioza reduce capacitatea organismului de a absorbi acești nutrienți, ceea ce poate duce la hipotiroidie.
- Metabolism încetinit și inflamație cronică: Lipsa bacteriilor benefice din intestin poate afecta conversia hormonului T4 (forma inactivă) în T3 (forma activă), încetinind metabolismul și agravând inflamația. Aceasta nu doar că afectează energia și starea de bine, dar contribuie și la simptome de oboseală, sensibilitate la frig și depresie, frecvente în hipotiroidie.
- Dezechilibre hormonale și rezistență la insulină: Disbioza poate perturba și funcționarea hormonilor care reglează glicemia, crescând riscul de rezistență la insulină și, în unele cazuri, de diabet de tip 2. Un microbiom sănătos este esențial pentru echilibrul glicemiei, iar absența acestuia favorizează inflamația și tulburările metabolice.
7. Efecte Psihologice și Cognitive
Microbiomul intestinal influențează direct sănătatea mentală și funcțiile cognitive prin intermediul axei intestin-creier. În contextul disbiozei cauzate de micșorarea stomacului, apar dezechilibre în producția de neurotransmițători și o stare de inflamație cronică ce afectează sănătatea psihică.
- Rolul microbiomului în producția de neurotransmițători: Bacteriile benefice din intestin contribuie la producția de serotonină, GABA și alți neurotransmițători esențiali pentru reglarea stării de spirit, a somnului și a anxietății. Disbioza afectează producția acestor substanțe, crescând riscul de depresie, anxietate și tulburări de somn.
- Inflamația sistemică și declinul cognitiv: Inflamația cronică generată de disbioză și de sindromul de intestin permeabil poate contribui la deteriorarea funcțiilor cognitive, afectând memoria, capacitatea de concentrare și starea generală de bine. Dr. Natasha Campbell-McBride explică faptul că toxinele rezultate dintr-un microbiom dezechilibrat pot traversa bariera hemato-encefalică, agravând problemele de sănătate mentală.
- Stresul oxidativ și sănătatea creierului: Un microbiom sănătos joacă un rol crucial în combaterea stresului oxidativ, dar disbioza crește nivelul de compuși inflamatori și radicali liberi, care pot afecta celulele creierului și pot accelera procesele neurodegenerative.
Concluzii și Recomandări pentru Menținerea Sănătății după Operația de Micșorare a Stomacului
Operația de micșorare a stomacului poate părea o soluție rapidă pentru pierderea în greutate, dar implică și riscuri serioase pe termen lung, care sunt adesea minimizate în discuțiile inițiale. Aceste riscuri pot afecta dramatic calitatea vieții pacienților și pot duce la deficiențe severe, probleme osoase, complicații digestive și endocrine, precum și probleme de sănătate mentală.
Intervenția de micșorare a stomacului aduce, pe lângă pierderea rapidă în greutate, și riscuri pe termen lung pentru sănătatea digestivă, hormonală și imunitară. Pentru a reduce aceste riscuri și a menține o stare de sănătate optimă, sunt esențiale câteva măsuri proactive:
- Monitorizarea atentă a nutriției și a nivelurilor de nutrienți – Datorită malabsorbției, pacienții care au suferit o astfel de intervenție necesită analize regulate pentru a detecta orice deficiență de vitamine și minerale. Nutrienți precum vitamina B12, fierul, calciul, vitamina D, vitamina A, iodul și magneziul sunt vitali pentru funcționarea normală a organismului și trebuie suplimentați atunci când este necesar.
- Adoptarea cât mai devreme a unei diete GAPS – Dr. Natasha Campbell-McBride recomandă dieta GAPS (Gut and Psychology Syndrome) pentru susținerea sănătății intestinului și refacerea microbiomului. Dieta GAPS pune accent pe alimente ușor de digerat și bogate în nutrienți, sprijinind atât vindecarea mucoasei intestinale, cât și restabilirea echilibrului bacteriilor benefice. Această dietă este concepută să corecteze aciditatea stomacului, necesară pentru o digestie eficientă, și să combată disbioza.
- Corectarea acidității stomacului și susținerea digestiei naturale – Este important ca pacienții să sprijine procesul digestiv prin metode care restabilesc aciditatea stomacului și ajută digestia enzimatică, precum supele din carne și legume, probioticele naturale din alimente fermentate și, de asemenea, enzimele digestive, suplimentele cu betaină HCL și bilă de bou, atunci când sunt recomandate de un specialist. Aceste practici pot contribui semnificativ la reducerea riscurilor de disbioză și malabsorbție, susținând astfel o sănătate de lungă durată.
În final, cu o monitorizare constantă și prin abordări nutriționale care sprijină sănătatea intestinului și a microbiomului, pacienții pot gestiona efectele pe termen lung ale operației de micșorare a stomacului, menținându-și starea de bine și reducând riscurile pentru sănătatea generală.
Înainte de a lua o astfel de decizie, este esențial ca pacienții să înțeleagă toate implicațiile și să ia în considerare alternativele disponibile pentru un stil de viață sănătos.
Surse de încredere
Cărțile Dr. Natasha Campbell-McBride și site-urile oficiale GAPS:
- Dr. Natasha Campbell-McBride: „Gut and Psychology Syndrome” (GAPS) – Introduce conceptul și protocolul GAPS (disponibilă în limba română la Editura Zenyth).
- Dr. Natasha Campbell-McBride: „Gut and Physiology Syndrome” – Extinde conceptul GAPS pentru boli fiziologice.
- https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5700383/
- https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23642197/
- https://link.springer.com/article/10.1007/s11695-023-06787-w
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/risks-of-bariatric-surgery-anemia