Spermidina: Un Secret Natural pentru Longevitate

Articolul explorează spermidina, un compus natural esențial, descoperit inițial în 1678 și găsit în diverse alimente. Cercetările din anii '70 și studiile ulterioare au arătat că spermidina joacă un rol crucial în procesele de autofagie și regenerare celulară, contribuind astfel la prevenirea îmbătrânirii premature și la menținerea sănătății generale. Beneficiile includ reducerea riscului de boli neurodegenerative, îmbunătățirea metabolismului și susținerea sistemului imunitar. Articolul detaliază și sursele alimentare de spermidină, cum ar fi natto, germenii de grâu, legumele fermentate, brânzeturile maturate, ciupercile și ceaiul verde, și oferă sfaturi despre cum să fie integrate în dietă. De asemenea, sunt evidențiate beneficiile unei diete GAPS, care poate completa aportul de poliamine. Referințe către studii relevante și Premiul Nobel pentru cercetările privind autofagia sunt incluse pentru a sprijini informațiile prezentate.
Reprezentare vizuală a celulelor umane sănătoase sub microscop, cu o schemă de culori vibrante de albastru și verde, evidențiind structura și vitalitatea lor. Fundalul subtil sugerează un mediu științific, subliniind sănătatea și regenerarea celulară.

Ce este spermidina?


Spermidina este un compus natural care a fost descoperit inițial în 1678 de către Antonie van Leeuwenhoek, fiind identificat în timpul studiilor sale asupra fluidelor biologice. Ulterior, cercetările au arătat ca Spermidina este Un Secret Natural pentru Longevitate

Ce este spermidina? Spermidina este un compus natural care a fost descoperit inițial în 1678 de către Antonie van Leeuwenhoek, fiind identificat în timpul studiilor sale asupra fluidelor biologice, acesta fiind izolat din lichid seminal. Ulterior, cercetările au arătat că spermidina se găsește și în diverse alimente, devenind un punct de interes pentru nutriționiști și cercetători în domeniul longevității.

Anton van Leeuwenhoek este considerat în mod tradiţional unul dintre marii tehnicieni care au contribuit la progresul ştiinţei. Deşi nu el a inventat microscopul, a fost primul care l-a folosit cu un mare talent observaţional şi descriptiv.  Este considerat îndeobşte fondatorul ştiinţei microbiologiei, dar a avut contribuţii însemnate şi în alte ştiinţe, cum ar fi embriologia, cristalografia şi chimia. Unele din observaţiile sale erau atât de precise, încât au putut fi folosite ca bază de interpretare şi după două secole.

Cercetările despre spermidină


În anii ’70, cercetările asupra spermidinei au început să evidențieze rolul său crucial în procesele celulare, inclusiv autofagia, un mecanism esențial pentru menținerea sănătății celulare. Autofagia a devenit și mai cunoscută în 2016, când Yoshinori Ohsumi a primit Premiul Nobel pentru Medicină pentru descoperirile sale în acest domeniu, subliniind importanța acestui proces în regenerarea celulară și longevitate.


Beneficiile spermidinei pentru longevitate


Una dintre cele mai remarcabile proprietăți ale spermidinei este capacitatea sa de a stimula procesele de autofagie – un mecanism prin care organismul își curăță și regenerează celulele, contribuind astfel la prevenirea îmbătrânirii premature. De asemenea, spermidina a fost asociată cu reducerea riscului de boli neurodegenerative și cardiovasculare, oferind un sprijin valoros pentru longevitate. De asemenea, aceasta poate îmbunătăți sănătatea metabolismului și poate reduce inflamația cronică, contribuind la un sistem imunitar mai puternic.


Cum funcționează spermidina?


Autofagia este procesul prin care celulele elimină componentele deteriorate, reciclează proteinele și stimulează regenerarea celulară. Spermidina contribuie la activarea acestui mecanism natural, menținând celulele sănătoase și funcționale. Acest proces este crucial pentru reducerea inflamației și menținerea unui metabolism eficient. Studiile arată că un consum regulat de alimente bogate în spermidină poate avea un impact pozitiv asupra longevității și a prevenirii bolilor legate de îmbătrânire.


Ce alimente conțin spermidină?


Pentru a obține beneficii maxime, este important să incluzi în dietă alimente bogate în spermidină. Printre cele mai cunoscute surse se numără:

  • Natto: Un aliment tradițional japonez, bogat în spermidină și alți nutrienți benefici.
  • Germenii de grâu: O sursă accesibilă și ușor de adăugat în diverse preparate.
  • Legumele fermentate: Varza murată și alte legume fermentate aduc un plus de spermidină și probiotice pentru un microbiom sănătos. Broccoli murat: Fermentarea crește conținutul de spermidină și aduce beneficii suplimentare pentru sănătate. Conopida murată: Similar cu alte legume fermentate, are un conținut mai mare de spermidină decât varianta proaspătă.
  • Soia: Produsele din soia fermentată tradițional, cum ar fi sosul de soia sau miso, sunt excelente pentru un aport consistent de spermidină. Aceste forme asigură un conținut nutritiv mai ridicat și beneficii suplimentare pentru sănătatea digestivă.
  • Brânzeturile maturate: Brânzeturi precum cheddar, gouda și parmezan sunt cunoscute pentru conținutul lor ridicat de spermidină.
  • Ciupercile: Specii precum Shiitake și Maitake sunt bogate în spermidină. Este de preferat să fie consumate fierte sau sub formă de pulbere pentru a păstra substanțele nutritive. Ciupercile Champignon au un conținut moderat de spermidină și pot fi incluse în dietă pentru diversitate nutrițională.
  • Spanacul și broccoli: Aceste legume sunt surse vegetale care contribuie la o dietă bogată în spermidină.
  • Ficat de animale: Ficatul de vită, porc și pui este o sursă importantă de spermidină, cu un conținut variabil între 32 și 161 mg/kg.
  • Ardeiul verde: O legumă cu un conținut ridicat de spermidină, depășind 90 mg/kg.
  • Ceaiul verde: O sursă naturală de spermidină și spermină, susținând procesele de autofagie și regenerare celulară. Consumul regulat de ceai verde poate contribui la menținerea sănătății celulare și la promovarea longevității.
Trei borcane de sticlă cu legume fermentate, așezate unul deasupra celuilalt. Borcanul de sus conține varză murată cu morcovi, cel din stânga jos are conopidă și morcovi, iar cel din dreapta jos conține buchețele de conopidă și felii de morcovi, cu mărar proaspăt alături. Fundalul este deschis la culoare, creând un aspect proaspăt și natural.

Cum să incluzi spermidina în dieta ta


Pentru a profita de beneficiile spermidinei, încearcă să adaugi cașcavaluri maturate si natto în dieta ta sau să folosești germeni de grâu Bio (dar nu in Dieta Gaps) în smoothie-uri și salate. Legumele fermentate pot fi consumate ca garnitură la mese principale, iar soia fermentata poate fi folosită în supe, salate sau preparate principale. Ciupercile Shiitake și Maitake pot fi consumate fierte sau sub formă de pulbere adăugată în supe sau alte mâncăruri. Asigură-te că alimentele sunt preparate corespunzător pentru a maximiza absorbția nutrienților.


Concluzie


Spermidina reprezintă un ingredient cheie pentru susținerea longevității și a sănătății generale. Prin includerea alimentelor bogate în spermidină în dieta zilnică, poți contribui la menținerea unui corp sănătos, la regenerarea celulară și la prevenirea bolilor legate de îmbătrânire.

Dacă urmezi dieta GAPS, poți profita din plin de beneficiile legumelor fermentate, lactatelor maturate minim 6 luni și ale ciupercilor. În plus, dieta GAPS include multă carne, care, deși are un conținut mai scăzut de spermidină, este o sursă excelentă de spermină, un precursor al spermidinei. Poți, de asemenea, să incluzi natto făcut din fasole albă permisă în dietă, ca o alternativă la natto-ul de soia, pentru a susține sănătatea intestinală și a crește aportul de spermidină. Asigură-te că alegi formele preparate corespunzător, cum ar fi legumele fermentate și ciupercile fierte sau sub formă de pulbere, pentru a maximiza beneficiile nutritive.

Pentru mai multe informații despre nutriție și longevitate, vizitează blogul nostru sau

Referinte utile:


Articol despre natto pe monicaantonneaga.ro

https://ro.wikipedia.org/wiki/Antoni_van_Leeuwenhoek

Premiul Nobel pentru Medicină 2016

Studiul Eisenberg, T., et al., 2016

Studiul Wirth, M., et al., 2021