Cum depistăm din timp sindromul metabolic

Cum depistăm din timp sindromul metabolic și semnele care pot apărea cu decenii înainte de bolile cronice

Sindromul metabolic este un grup de factori de risc care cresc probabilitatea apariției bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2 și a altor afecțiuni grave de sănătate. Semnele pot apărea mult mai devreme decât apariția bolilor cronice, iar detectarea lor din timp poate ajuta la prevenirea complicațiilor grave. Este îngrijorător că, în prezent, copiii se îmbolnăvesc de bolile bunicilor, înainte chiar de a ajunge părinții lor să fie afectați.

Semnele timpurii ale sindromului metabolic:

1. Obezitatea abdominală – Grasimea viscerală (abdominală) este un indicator major. Dacă talia este mai mare de 80-85 cm la femei și 95-100 cm la bărbați, acest lucru poate semnala un risc crescut. În schimb, indicele IMC (indicele de masă corporală) nu este un indicator precis, deoarece nu ia în considerare masele musculare sau oasele sănătoase, care pot fi grele.
   O metodă mai corectă este calcularea raportului talie/sold (RTS), care trebuie să fie mai mic de 0,85 la femei și 0,90 la bărbați.
2. Trigliceridele crescute – Trigliceridele mai mari pot semnala riscuri cardiovasculare. Valori optime <100
3. Hipertensiunea arterială – Tensiunea arterială mai mare de 130/85 mm Hg este un semn important al riscului cardiovascular.
4. Glucoza ridicată – Un nivel al glucozei pe nemâncate mai mare de 100 mg/dL poate semnala rezistența la insulină sau prediabet.
5. Raport TG/HDL: >1,5 sugerează risc metabolic
6. Insulina a jeun>5 / HOMA-IR: crescute, chiar cu glicemie „normală”
7. HbA1c: normală, dar în trend ascendent
8. Glicemie postprandială (la 1–2 h): crește prea mult sau rămâne sus
9. Alte indicii frecvente: GGT ușor ↑, acid uric ↑, somn slab, poftă de dulce, oboseală după masă

De ce sunt semnele acestea importante?

Sindromul metabolic este adesea rezultatul unei combinații de factori precum chimicalele din mediu, dieta nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice și stresul cronic, care perturbă metabolismul și cresc nivelul de insulină, favorizând formarea grăsimii abdominale.

Insulina este un indicator mult mai precis în evaluarea riscurilor cardiovasculare decât colesterolul total, care nu oferă o imagine completă asupra stării de sănătate cardiovasculară, conform Dr. Natasha Campbell-McBride​​.

În plus, Dr. Amy Berger atrage atenția asupra faptului că există cazuri de glicemie normală care, de fapt, ascund hipoglicemia pe fond de hiperinsulinemie, o condiție care poate apărea chiar cu 20 de ani înainte de apariția bolii Alzheimer​.

Cum putem preveni și inversa sindromul metabolic?

Adoptarea unui stil de viață sănătos este cheia:

• Dieta antiinflamatoare: Eliminarea carbohidraților rafinați, zahărului și uleiurilor vegetale procesate. Dieta GAPS, care elimină alimentele procesate și promovează grăsimi animale și alimente fermentate, care ajută la restabilirea echilibrului metabolic​​.
• Eliminarea factorilor de stres chimic din mediu: produse de curățenie, cosmetice, substanțe chimice eliminate de mobila, zugrăveli, covoare si tapiserii, etc. pot fi un factor esențial in sănătatea metabolica.
• Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică de 30 de minute pe zi îmbunătățește sensibilitatea la insulină și reduce inflamația. Micro exercițiile făcute pe parcursul zilei sunt foarte eficiente.
• Reducerea stresului: Practicile de relaxare și mindfulness ajută la scăderea nivelurilor de cortizol, hormonul stresului, care favorizează obezitatea abdominală.
• Pentru a evalua și monitoriza riscurile sindromului metabolic, este esențial să măsurăm raportul talie/șold (RTS). Această măsurătoare ar trebui să fie realizată lunar până când valorile sunt într-o gamă considerată sănătoasă.
• În plus, este important să monitorizăm indicatori de laborator, precum nivelul HDL (colesterolul „bun”), care ar trebui să fie mai mare de 60, trigliceridele să fie reduse sub 100, și insulina pe nemâncate să scadă sub 5. Aceste valori sunt esențiale pentru evaluarea riscurilor asociate cu sindromul metabolic și trebuie urmărite constant pentru a preveni complicațiile severe, cum ar fi bolile cardiovasculare sau diabetul de tip 2.
  Valorile „in limite” ale acestor analize sunt de foarte multe ori departe de valorile optime.

Alte afecțiuni asociate sindromului metabolic:

• Boli cardiovasculare: Sindromul metabolic crește riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și hipertensiune arterială.
• Diabetul de tip 2: Rezistența la insulină este un precursor major al diabetului de tip 2.
• Cancer: Studiile sugerează că sindromul metabolic poate crește riscul de cancer, inclusiv cancer de sân, colorectal și hepatic​.
• Boli neurodegenerative: Sindromul metabolic este asociat cu un risc crescut de boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer și Parkinson.
• Afecțiuni hepatice: Sindromul metabolic poate contribui la dezvoltarea bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD).
• Sindromul ovarelor polichistice (PCOS): Femeile cu sindrom metabolic au un risc mai mare de a dezvolta PCOS.

Concluzie:

Depistarea timpurie a sindromului metabolic și luarea măsurilor de prevenire pot reduce riscurile asociate cu bolile cronice. Prin modificări ale dietei și stilului de viață, putem preveni apariția acestuia și ne putem proteja sănătatea pe termen lung.

Dacă vrei să înțelegi unde te afli pe spectrul sănătății metabolice și cum să treci de la „normal” la „optim”, hai să stăm de vorbă.

Disclaimer:

Informațiile prezentate în acest articol sunt pentru scopuri educaționale și nu constituie sfaturi medicale. Pentru diagnosticarea și tratamentele personalizate, este recomandat să consultați un profesionist din domeniul sănătății.