Carnea roșie și riscul de gută: Fructoza și alcoolul sunt factorii principali

Introducere: Guta este o afecțiune inflamatorie cauzată de acumularea de cristale de urat în articulații. Creșterea nivelului de acid uric în sânge, cunoscută sub denumirea de hiperuricemie, este principalul factor care determină apariția gutei. Deși consumul de carne roșie este asociat cu creșterea nivelului de acid uric, cercetările recente au arătat că fructoza și alcoolul sunt factorii cauzali direcți ai creșterii acidului uric și ai riscului de gută. În acest articol, vom explora dovezile științifice care susțin aceste afirmații și cum carne roșie este doar un factor asociat, dar nu este cauza în dezvoltarea gutei.

---

Cauzele creșterii acidului uric

Acidul uric este un produs final al metabolismului purinelor, substanțe chimice găsite în alimentele pe care le consumăm. În mod normal, acidul uric este eliminat prin urină. Cu toate acestea, atunci când nivelurile sale depășesc pragul normal, cristalele de urat se pot depozita în articulații, provocând inflamație și durere, caracteristice gutei.

Fructoza: Un factor cheie în creșterea acidului uric

Fructoza este un tip de zahăr natural găsit în fructe, legume și miere, dar și în multe băuturi și alimente procesate. O găsim in toate „alimentele” procesate care au in lista de ingrediente zahăr adăugat. Nu uita că acesta are deja 206 denumiri :)). Consumul de fructoză crește nivelul de acid uric din organism prin două mecanisme:

1. Creșterea producției de acid uric: Fructoza este metabolizată în ficat, unde duce la creșterea producției de acid uric.
2. Reducerea eliminării prin rinichi: Fructoza reduce capacitatea rinichilor de a elimina acidul uric, ceea ce duce la acumularea acestuia în sânge.

Un studiu prospectiv realizat de Choi et al. (2004) în The Lancet a arătat că băuturile îndulcite cu fructoză, cum ar fi sucurile și băuturile carbogazoase, sunt direct asociate cu creșterea nivelului de acid uric și cu un riscul mai mare de gută. Bărbații care consumau două sau mai multe sucuri îndulcite pe zi aveau un risc de gută de 1,8 ori mai mare comparativ cu cei care nu consumau băuturi îndulcite cu fructoză.

Alcoolul: Un alt factor semnificativ pentru creșterea acidului uric

Alcoolul, în special berea, este un alt factor major implicat în creșterea nivelului de acid uric. Mecanismul prin care alcoolul influențează acidul uric este dublu:

1. Crește producția de acid uric: Metabolismul alcoolului în ficat duce la formarea de compuși care stimulează producția de acid uric.
2. Reduce excreția renală: Alcoolul interferează cu procesul de excreție a acidului uric prin rinichi, contribuind astfel la acumularea acestuia în sânge.

Studiile realizate de Choi et al. (2008) au arătat că consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de gută. Bărbații care consumau cel puțin o bere pe zi aveau un risc de gută de 2,5 ori mai mare comparativ cu cei care nu consumau alcool. Aceleași studii au subliniat că, în special, berea are un impact semnificativ asupra nivelului de acid uric.

Carnea roșie: Asociere, dar nu cauzalitate

Carnea roșie este adesea menționată ca un factor de risc pentru gută, deoarece conține purine, care se descompun în acid uric. Cu toate acestea, studiile observă doar o asociere, nu o relație cauzală directă între consumul de carne roșie și riscul de gută.

Un studiu realizat de Choi et al. (2004) în New England Journal of Medicine a arătat că bărbații cu cel mai ridicat consum de carne aveau un risc cu 41% mai mare de a dezvolta gută față de cei cu consum redus de carne. De asemenea, cei cu un consum ridicat de fructe de mare aveau un risc cu 51% mai mare. Cu toate acestea, carnea roșie nu este singura sursă de purine, iar studiile observaționale nu pot dovedi o relație cauzală directă. Este posibil ca persoanele care consumă mai multă carne roșie să aibă și alte comportamente alimentare, precum consumul de zahăr și alcool, care contribuie la riscul crescut de gută.

Ce arată studiile: Causalitatea între fructoza și alcool cu acidul uric

Studiile clinice au arătat în mod clar că fructoza și alcoolul sunt factori cauzali direcți în creșterea nivelului de acid uric. De exemplu, în studiul din 2004 realizat de Choi et al., fructoza și băuturile alcoolice au fost direct corelate cu o creștere a nivelului de acid uric și cu riscul crescut de gută. Studiile mecanistice au explicat că fructoza joacă un rol în creșterea producției de acid uric și în reducerea eliminării acestuia prin rinichi.

Dr. Richard Johnson (https://som.cuanschutz.edu/Profiles/Faculty/Profile/9426) susține că fructoza și alcoolul au un impact mult mai mare asupra creșterii nivelului de acid uric și a gutei decât purinele din alimentele de origine animală. Deși purinele contribuie la formarea acidului uric, consumul excesiv de fructoză și alcool inhibă eliminarea acestuia și promovează acumularea de cristale de urat în articulații, ceea ce duce la dezvoltarea gutei.

De ce carnivorii nu fac gută: Explicația din spatele dietei carnivore și a riscului scăzut de hiperuricemie

Un subiect fascinant în discuțiile recente despre sănătatea metabolică și guta este fenomenul observat în rândul celor care urmează o dietă carnivoră (bazată exclusiv pe produse și grăsimi animale), care pare să aibă un risc scăzut de gută, chiar și în absența carbohidraților și a altor substanțe care pot contribui la creșterea acidului uric.

1. Compoziția dietei carnivore și impactul asupra acidului uric

Persoanele care adoptă o dietă carnivoră consumă în principal carne roșie, carne de pasăre, pește, ouă, lactate și grăsimi animale, iar majoritatea acestora evită complet carbohidrații, zahărul și alcoholul. Deși carnea roșie conține purine, care sunt descompuse în acid uric, există mai mulți factori care explică de ce carnivorii nu dezvoltă gută, chiar și cu un consum semnificativ de carne:

1. Absenta fructozei și alcoolului: Fructoza și alcoolul sunt factori mult mai puternici în creșterea nivelurilor de acid uric. Fructoza, întâlnită în băuturile îndulcite și alimentele procesate, este metabolizată în ficat, unde duce la creșterea producției de acid uric și la inhibarea eliminării acestuia prin rinichi. Alcoolul, în special berea, interferează și cu metabolismul purinelor și reduce excreția acidului uric, contribuind astfel la acumularea acestuia în organism.
2. Metabolismul purinelor din carne: Deși carnea roșie conține purine, care sunt descompuse în acid uric, este important de subliniat că purinele din surse animale sunt metabolizate diferit față de purinele din alimentele vegetale. Purinele din carne sunt metabolizate mai rapid, iar organismul are o capacitate mai mare de a le elimina eficient prin urină.
3. Relația între insulină și acidul uric: Un alt factor important în apariția gutei este rezistența la insulină. Persoanele care au un nivel ridicat de insulină (din cauza alimentației bogate în carbohidrați și zahăr) au un risc mai mare de a dezvolta hiperuricemie.
4. Pierderea în greutate și controlul inflamației: Dietele carnivore pot ajuta la scăderea în greutate și la reducerea inflamației cronice. Hiperuricemia și guta sunt frecvent asociate cu obezitatea și cu inflamația sistemică.

2. Studiile care susțin dieta carnivoră și absența gutei

Mai multe persoane care urmează diete carnivore au raportat îmbunătățiri semnificative ale sănătății lor articulare și nu au dezvoltat guta sau alte afecțiuni legate de acidul uric. Deși sunt necesare mai multe cercetări clinice în acest domeniu, observările anecdotice sugerează că eliminarea zaharurilor și alcoolului din dietă este esențială pentru prevenirea dezvoltării gutei, chiar și în cazul unui consum ridicat de carne.

În plus, anumite triburi tradiționale sau comunități care urmează un stil de viață bazat pe carne (cum ar fi Masai sau Inuitii) nu prezintă o incidență ridicată de gută, chiar și atunci când dieta lor este compusă aproape exclusiv din carne și grăsimi animale. Aceste comunități au un consum ridicat de carne, dar dieta lor nu include zahăr sau alcool, ceea ce pare să le protejeze împotriva creșterii nivelului de acid uric și dezvoltării gutei.

3.Dieta No-Plant GAPS

Dieta No-Plant GAPS, dezvoltată de Dr. Natasha Campbell-McBride, a fost inițial concepută pentru bebelușii cu FPII (Intoleranță Funcțională la Proteine), dar s-a dovedit a fi extrem de benefică și pentru adulți. Aceasta exclude complet alimentele de origine vegetală și se concentrează pe consumul de carne, peste. grăsimi animale, ouă ,produse lactate fermentate și si zeama de la legume fermentate. Dieta ajută la vindecarea intestinului prin eliminarea alimentelor care pot cauza inflamație și iritație intestinală, sprijinind refacerea florei intestinale. Mulți dintre cei care au urmat dieta No-Plant GAPS timp de mai bine de 15 ani raportează îmbunătățiri semnificative ale sănătății digestive și mentale, cu o reducere a simptomelor de gută, inflamație și probleme autoimune.

Principalul beneficiu al dietei No-Plant GAPS este restaurarea sănătății intestinale, care are un impact major asupra sănătății generale, inclusiv sistemul imunitar, echilibrul hormonal și starea mentală. Prin promovarea vitalității și prevenirea bolilor cronice, dieta No-Plant GAPS a devenit o alegere populară pentru cei care doresc să își îmbunătățească sănătatea pe termen lung.

Concluzie: Fructoza și alcoolul sunt factorii cauzali, iar carnea roșie este doar un factor asociat

În concluzie, fructoza și alcoolul sunt dovezi clare de factori cauzali în creșterea acidului uric și dezvoltarea gutei, iar multiple studii clinice confirmă acest lucru. Carnea roșie, pe de altă parte, are doar o asociere cu acidul uric crescut, dar nu există dovezi clinice solide care să arate o relație cauzală directă între consumul de carne roșie și gută. De fapt, cei care consumă carne roșie, dar evită zahărul și alcoolul, au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta gută.

Este esențial să monitorizăm consumul de zahăr (în special fructoză) și alcool, deoarece aceste substanțe joacă un rol mult mai important în dezvoltarea gutei decât purinele din carne roșie. Așadar, pentru prevenirea gutei, este recomandat să reduci consumul de fructoză și alcool și să adopți o dietă echilibrată și activă.

Surse:

1. Choi HK, et al. Fructose consumption and the risk of gout in men. Lancet. 2004.
2. Choi HK, et al. Alcohol consumption and the risk of gout. JAMA. 2008.
3. Johnson RJ, et al. Fructose and uric acid: a mechanistic model of gout. J Clin Invest. 2009.
4. Choi HK, et al. Diet and risk of gout and hyperuricemia. NEJM. 2004.
5. Campbell-McBride, N. (2004). Gut and Psychology Syndrome. Medinform Publishing.
6. Campbell-McBride, N. (2010). Gut and Physiology Syndrome. Medinform Publishing.
7. David Perlmutter, (2021). Drop Acid, The Surprising New Science of Uric Acid – The Key to Losing Weight, Controlling Blood Sugar and Achieving Extraordinary Health
8. https://drperlmutter.com/alcohol-consumption-and-the-uric-acid-connection/